De ce fugim de moarte?
Când ea pe toți ne-ajunge...
Săgeata ei aprinsă
nu știm când ne străpunge,
când sufletul deodată
de trup ni se desface,
- ferice-i de acela
ce-așteaptă moartea-n pace.

Nu poți să fugi,
nu poți să fugi de moarte,
dar poți scăpa de ea...
Venind acum,
venind acum la Domnul
viața Lui să-ți dea.

Satana și păcatul
ne-acopăr ochii minții,
să nu vedem lumina
și calea cunoștinții,
să râdem de ce-i bine,
să lepădăm Cuvântul,
- până-n clipita-n care
ne-ntâmpină mormântul.

Să nu fugim de moarte
căci ea și-așa ne-așteaptă...
S-o-ntâmpinăm mai bine
cu-o inimă-nțeleaptă,
să părăsim păcatul
ce de Hristos desparte,
și El ne va preface
în viață - orice moarte!